CPES‎ > ‎Proiecte‎ > ‎Cercetare: Politici familiale‎ > ‎

Objectives / Obiective

EN

The objectives of this research proposal are two fold, both epistemological and empirical:

A. The project analyses various epistemological theories and more specifically the ways in which these truly capture the particularities and major concerns of local family policies in Eastern Europe. For instance, a comparative study of family policies in the post-communist era would allow for a detailed analysis of how public and private work as categories in the two countries after 1990, considering that these categories are not universally understood. This project avoids merely transposing various theories and concepts devised and applied in Western scholarship. The research examines the extent to which established Western concepts are useful for describing and understanding family policies and change in the local social and political situation of Romania and Hungary after 1990. One working hypothesis is that in Romania and Hungary, norms and government action follow the universal definition of Western concepts, based on the individualist ideology of the nuclear family in Western societies, which in fact are ineffective in the local socio-political contexts.

B. A second set of objectives for this research proposal is empirical, concerning field research in both Romania and in Hungary. Using a predefined methodology, this research consists of interviews with the most significant institutional actors (members of NGOs and family associations, but also of government) responsible for locally implementing governmental norms and strategies on family life. A major aim of this project is to identify better solutions for implementing and adopting European directives and norms, such as social equality or reconciling family life with a professional career, whilst making them applicable in the social and political context of Romania and Hungary. The empirical research enables a double analysis of the impact of government measures on the family and local institutional actors.

RO

Obiectivele acestui proiect pot fi structurate pe două niveluri:

A. Este vorba in primul rand de analiza diferitor teorii şi concepte epistemologice precum şi a felului în care acestea surprind cu adevărat specificităţile şi mizele majore privind politicile familiale autohtone din Europa de Est. Doar ca exemplu, studiul comparativ al politicilor familiale în post-comunism permite în mod deosebit abordarea şi aprofundarea feluilui în care se reconstruiesc, după anii 1990, categoriile public / privat, categorii care, contrar sensului comun, nu pot avea pretenţia de universalitate. Cu alte cuvinte, acest proiect nu se limitează la « traducerea » adecvată a diferitor teorii şi concepte elaborate în cercetarea occidentală ci îşi propune să observe în ce măsură acestea sunt utile în prezentarea şi explicarea politicilor familiale şi transformărilor contemporane din spaţiile socio-politice autohtone în România şi în Ungaria după anii 1990. În acest sens, o ipoteză preliminară ar fi aceea că, normele şi acţiunea guvernamentală care vizează viaţa familială şi privată în România şi Ungaria sunt formulate conform definiţiei « universale » dictată de ideologia individualistă a familiei nucleare din societăţile occidentale, de aici rezultând ineficacitatea acestora în spaţiul socio-politic autohton.

B. Un al doilea tip de obiective (pe care îmi propun să le ating în cadrul acestui proiect) sunt de ordin empiric, şi anume, efectuarea unei cercetări de teren în Ungaria. Mai precis, este vorba de identificarea şi intervievarea, conform unei metodologii realizate în prealabil, a celor mai importanţi actori instituţionali (reprezntanţi ai ONG-orilor, ai asociaţiilor familiale, ai guvernanţilor, etc.) care implementează în plan local normele şi strategiile guvernamentale privind viaţa familială. Astfel, proiectul de faţă urmăreşte identificarea unor soluţii concrete care să permită respectarea directivelor şi recomandărilor europene (egalitate socială, concilierea vieţii familiale şi profesionale, etc.) dar care să fie totodată aplicabile în cele două contexte socio-politice vecine. De asemenea, cercetarea empirică efectuată ar permite analiza în dublu sens dintre măsurile guvernamentale în direcţia instituţiei familiale si actorii institutionali din plan local.