CPES‎ > ‎Proiecte‎ > ‎Cercetare: Politici familiale‎ > ‎

About / Descriere

EN

This research project addresses the issue of family policy in Romania and Hungary after the 1990s in both the Eastern European context and the much larger context of the European Union. This is an interdisciplinary project using a sociological approach as well as methodologies from legal studies (in civil law and the laws governing social security) and administration studies (policies, public institutions, etc.).

Historically, European states began to formulate family policies after World War Two (Damon, 2006). During the times of early demographic transition, two main schools of thought demolished the liberal argument against an illegitimate “intrusion” of public powers into “private” matters including family life. The first argument advocated the need to increase birth rates, while the second defended traditional family values by promoting the idea of a state-supported family. Two decades later, in the age of unmarriage (Théry, 1998), most industrial countries underwent transformations in family configurations and major demographic upheavals that determined a reorientation in family policies (Kamerman and Kahn, 1997). Western academic literature has produced an impressive number of studies to formulate on the one hand a correct interpretation of the complexity of the “new” conjugalities (Déchaux, 1995; Fresel-Lozey, 1992; Kaufmann, 1993; Roussel, 1989) and to provide on the other hand a pertinent analysis of family policies in the context of globalisation and “convergence” of welfare states (Alber and Standing, 2000; Esping-Andersen, 1990; Billary and Wilson, 2001).

This research proposal aims to revisit and take further the current analysis of family policies in the European context, particularly in Eastern Europe, focusing on the comparison of family policies in Romania and Hungary through European directives and recommendations. A comparison between Hungary and Romania is prompted by the similarities and differences between the two neighbouring countries, discussed in the literature, and by the large Hungarian ethnic group which is directly affected by Romanian family policies. 

The preliminary questions that form the basis of my research are: Has there been, in both post-communist countries, a return to traditional family values? Has the idea of ‘the family’ as the basis of society been modernised under recent public policies? Or are we dealing with a true reassessment of transformed conjugalities? What happens to European directives on a national level: are they adopted into the local welfare and social protection systems, or more readily adapted to each context, taking into account the relational side of social and family life?

Moreover, a comparative study of family policies in Romania and Hungary in the European and, more precisely, in the Eastern European context provides an excellent framework for a deep analysis of the numerous political, social and economic features of family life in the larger context of contemporary conjugality and gender relations. Both countries became members of the EU quite recently (Hungary- 2004; Romania-2007), therefore my analysis shall reveal how social relations come about and function in two neighbouring societies in transition to the market economy and democracy. Although I have an epistemological interest in learning more about the society in which I live, a comparative approach filtered through the European directives and recommendations can offer a complex picture of my area of study, with no preconceptions or preconceived ideas.

Several factors and issues require a comparison of family policies in the two neighbouring countries. First of all, there is a demographic gap between Romania and Hungary, already discussed in the literature (Jasilioniene, Mureşan, et all, 2007). This gap raises important questions about the differences and similarities of governmental measures concerning family and couple life. Further, state policies directly affect the Hungarian and Romanian minorities in each country, a comparison enables detailed analysis of the issues related to family life in different ethnic settings. Thirdly, I am interested in assessing the impact of European directives on family policies given the three year delay between the accession of Hungary and Romania to EU.

Most available analyses based on specific methodological approaches focuses either on public policies or the changes in private and family life. I propose to study these areas in a more unified way, allowing a deeper understanding of the complex relationship between family policies and family life. While post-communist family policies are very largely opaque, only a wide perspective that also integrates an approach “from within” (i.e. that would take into account the diversity of modern family life) can improve these public policies. Furthermore, all studies dealing with public policies (Duran, 2010) focus exclusively on government measures, on political and institutional actors or on government strategies and funding, whereas only socio-anthropological studies have taken families as their subjects. This project aims to surmount such limitations, and to consider a theoretical viewpoint where the family is a social institution but also “fundamentally a political issue” (Commaille et all., 2002).




RO

Acest proiect este axat pe chestiunea politicilor familiale în România şi în Ungaria după anii 1990, în contextul Europei de Est şi, mult mai vast decât atât, în contextul Uniunii Europene. Astfel, este vorba despre un proiect interdisciplinar care presupune atât o abordare sociologică cât şi una juridică (de drept civil şi dreptul securităţii sociale) sau ştiinţe administrative (politici şi instituţii publice, etc.). 

Daca avem in vedere o perspectiva istorica, politicile familiale pe continentul european sunt in mod explicit formulate abia dupa cel de-al doilea razboi mondial (Damon, 2006). In acest context marcat de o tranzitie demografica precoce, argumentul liberal al ilegitimitatii « intruziunii » puterilor publice in chestiuni atat de « private » precum viata familiala se disipeaza in fata a doua curente de idei. Primul dintre acestea evidentieaza necesitatea stimularii cresterii natalitatii. Al doilea, promoveaza familia traditionala care sa fie sustinuta si protajata ca atare de catre Stat. Doua decenii mai tarziu, in epoca demariajului (Théry, 1998), metamorfozele configuratiilor familiale, bulversarile demografice fara precedent precum si reorientarea politicilor familiale pot fi observate in majoritatea tarilor industriale (Kamerman et Kahn, 1997). Astfel, literatura occidentala este marcata de o veritabila efuziune de studii destinate sa fabricheze, pe de o parte, o interpretare coerenta a peisajului complex al « noilor » conjugalitati contemporane (Déchaux, 1995; Fresel-Lozey, 1992; Kaufmann, 1993; Roussel, 1989), si pe de alta parte, o analiza pertinenta a politicilor familiale in contextul globalizarii si a « convergentei » Statelor-providenţă (Alber and Standing, 2000; Esping-Andersen, 1990; Billary and Wilson, 2001). 

Proiectul de faţă îsi propune să reactualizeze şi să dezvolte analiza politicilor familiale în context european şi în mod particular în contextul Europei de Est, insistând pe comparaţia politicilor familiale din România şi din Ungaria prin prisma directivelor şi recomandărilor europene. Comparaţia între Ungaria şi România este dictată atat de asemănările şi diferenţele între cele două ţări vecine, semnalate în literatura de specialitate, cat si de existenţa unei importante minorităţi etnice în România (cea maghiară) care este in mod direct afectata de politicile familiale româneşti. 

Prin urmare, cercetarea porneşte de la câteva întrebări preliminare esenţiale. În cele două ţări postcomuniste asistăm la un « retur » al valorilor familiale tradiţionale şi la o anumită modernizare a ideii de « celulă de bază a societăţii » care stau la baza politicilor publice ? Sau, avem de-a face mai degrabă cu o reală evaluare a metamorfozelor conjugalităţii contemporane ? Mai mult decât atât, în respectul spiritului şi a literii directivelor internaţionale, normele europene sunt adoptate ca atare în sistemele de protecţie socială autohtonă sau sunt adaptate celor două contexte ţinându-se cont de dimensiunea relaţională a vieţii familiale şi sociale? 

De asemenea, studiul comparativ al politicilor familiale în România şi Ungaria, în context european şi în particular în contextul Europei de Est este un cadru excelent care permite analiza aprofundată a multitudinii aspectelor politice, sociale şi economice ale vieţii familiale în contextul general al metamorfozelor conjugalităţii contemporane şi al relaţiilor de de gen. Având în vedere aderarea qvasi recentă a României (2007) şi a Ungariei (2004) la UE, această analiză permite să observăm cum anume se reconstruiesc raporturile sociale în două societăţi vecine marcate de implementarea unor economii de piaţă şi de instaurarea unor regimuri democratice. Dincolo de interesul epistemologic care incită la aprofundarea studiului într-o societate căreia îi rămân tributară, perspectiva comparativă între România şi Ungaria, prin prisma directivelor şi recomandărlor europene oferă o imagine complexă asupra aceluiaşi obiect de studiu şi permite detaşarea de prenoţiuni şi prejudecăţi. 

Mai concret, comparaţia politicilor familiale din cele două ţări vecine este dictată de o diversitate de aspecte şi chestiuni. În primul rând, deşi sunt alăturate, există un decalaj demografic între România şi Ungaria semnalat în literatura de specialitate (Jasilioniene, Mureşan, et all, 2007), ceea ce trimite în mod implicit la interogarea diferenţelor şi a similitudinilor dintre măsurile guvernamentale în direcţia vieţii familiale şi de cuplu la nivelul celor două state. De asemenea, având în vedere că minorităţile maghiară, respectiv română sunt direct afectate de politicile familiale autohtone, comparaţia permite analiza detaliată a chestiunii etnice. Nu în ultimul rând, având în vedere decalajul de 3 ani între aderarea celor doua ţări la UE, comparaţia permite abordarea problematicii impactului directivelor europene asupra politicilor familiale din cele două ţări alăturate. 

Dacă majortatea cercetărilor disponibile disociează, conform unor argumente metodologice, studiul politicilor publice de cel al transformărilor vieţii private şi familiale, acest proiect îşi propune să integreze cercetarea doctorală deja realizată pe tema conjugalităţii contemporane şi să depăşească astfel disocierea menţionată. O perspectivă de ansamblu asupra asupra politicilor publice care să ţină cont de o abordare „din interior” a obiectului vizat (şi anume, diversitatea actuală care caracterizează viaţa familială) este, în opinia mea, cea mai adecvata cale de a înlătura opacitatea care caracterizează politicile familiale post-comuniste. Mai precis, dacă studiile privind politicile publice autohtone (Duran, 2010) sunt centrate exclusiv pe analiza măsurilor guvernamentale, a chestiunii actorilor politici şi instituţionali, a strategiilor guvernamentale şi a fondurilor alocate, etc., studiile privind familia privilegiează o abordare exclusiv socio-antropologică. Pornind de la o perspectivă teoretică conform căreia familia este o instituţie socială şi totodată o chestiune « în mod fundamental politică » (Commaille et all., 2002) acest proiect îşi propune să depăşească limitele amintite.